După nașterea unui copil, timpul pentru somn, mișcare și relaxare pare că dispare, iar o nouă cercetare confirmă că această presiune se reflectă direct în sănătatea mamelor. În contrast, pentru bărbați, statutul de tată nu modifică aproape deloc aceiași indicatori de sănătate, subliniind o inegalitate profundă în modul în care parentalitatea influențează starea de bine.
Cel mai vizibil efect este renunțarea la mișcare. Studiul arată că doar 16% dintre mamele cu copii mici reușesc să facă exerciții fizice regulate. Procentul este aproape la jumătate față de cel al femeilor fără copii, unde 30% au un program constant de sport. Această diferență de 14 puncte procentuale ilustrează concret cum grija de sine ajunge pe ultimul loc pe lista de priorități a unei mame.
Explicația depășește simplele modificări biologice aduse de sarcină și naștere. Anna Barbuscia, cercetătoare în cadrul OPIK Research Group, grupul care a realizat studiul, subliniază impactul psihologic. „Faptul de a avea copii are consecințe mai mari asupra sănătății mamei, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acest lucru se datorează nu numai modificărilor biologice rezultate din sarcină și naștere, ci și consecințelor psihologice”, explică ea. „Descoperirile noastre arată un decalaj semnificativ între sexe.”
În tabăra bărbaților, situația este complet diferită. Cercetarea, publicată în Journal of Family Studies, a analizat bunăstarea psihologică, starea de sănătate percepută și obiceiuri precum sportul, fumatul sau consumul de alcool. Concluzia, preluată și de publicații precum Revista Ioana, este că nici statutul de tată, nici caracteristicile familiei nu au influențat indicatorii de sănătate ai bărbaților. Toți parametrii au rămas practic neschimbați.
Nici în rândul mamelor experiența nu este uniformă. Studiul a descoperit că mamele cu un singur copil și cele care au adolescenți au raportat mai multe simptome depresive. În schimb, mamele cu doi sau mai mulți copii mici au perceput o stare de sănătate mai bună. Acest lucru se întâmplă deși îngrijirea copiilor mici implică mai mult efort fizic, oboseală accentuată și un somn de calitate mai slabă.
Anna Barbuscia leagă aceste diferențe de etapele specifice ale creșterii copiilor. „Îngrijirea copiilor mai mici necesită, de obicei, un efort fizic mai mare, ceea ce poate duce la o oboseală crescută și la o calitate mai slabă a somnului”, afirmă ea. În același timp, adolescența este considerată tradițional o fază stresantă atât pentru mame, cât și pentru tați.
Rezultatele cercetării ar trebui să influențeze politicile familiale și serviciile de sănătate, consideră Barbuscia. Ea avertizează că simpla încurajare a unui echilibru între viața profesională și cea de familie nu este de ajuns pentru a rezolva problema. „Este, de asemenea, necesar să ne asigurăm că mamele au timp să aibă grijă de propria sănătate și bunăstare. Investiția în acest timp este o investiție în sănătate.” O împărțire mai echitabilă a responsabilităților parentale ar reduce inegalitățile și ar contribui la sănătatea familiei. „Dacă vrem să construim familii sănătoase și să încurajăm oamenii să aibă copii, trebuie să începem prin a ne asigura că creșterea copiilor nu are un impact atât de inegal asupra bărbaților și femeilor”, a concluzionat cercetătoarea.
