După ani de zile în care cultura wellness a promovat o imagine perfectă, bazată pe rutine complete de îngrijire și optimizare personală, un nou accesoriu își face loc în fotografiile vedetelor: țigara. Nume precum Dua Lipa, Gracie Abrams, Kylie Jenner și Hailey Bieber sunt surprinse tot mai des fumând, transformând un obicei controversat într-un gest de imagine cu aer retro și rebel.
Această revenire nu este întâmplătoare. Ea se aliniază cu estetica „indie sleaze” și cu reapariția modei anilor 2000. Gestul de a fuma este interpretat ca o reacție directă la presiunea de a menține o imagine impecabilă, impusă de cultura wellness. A fuma devine un act deliberat imperfect, o formă de sfidare a disciplinei zilnice. Sarah Milov, istoric social și autoarea cărții „The Cigarette: A Political History”, explică fenomenul: „O parte din atracție vine tocmai din imaginea neglijentă și indiferentă pe care o poate transmite țigara.” În loc de dependență, fumatul este prezentat ca o mică plăcere vinovată, un semn de detașare.
Contradicția dintre imagine și realitate
Normalizarea acestui obicei ridică semne de întrebare, mai ales când vine din partea unor personalități care și-au construit branduri în jurul frumuseții și îngrijirii. Kylie Jenner și Hailey Bieber, cunoscute pentru implicarea lor în tendințele de skincare, apar acum în ipostaze care promovează un obicei dăunător pentru piele și sănătate. Contrastul dintre tenul perfect afișat în campanii și glamorizarea fumatului devine dificil de ignorat.
Tendința este documentată și online. Contul de Instagram „Cigfluencers”, creat în 2021 de Jared Oviatt, a depășit 100.000 de urmăritori publicând exclusiv imagini cu celebrități care fumează. Discuția despre modul în care vedetele readuc fumatul în atenția publicului a fost analizată și în revista „Tobacco Control”, care a publicat un articol pe această temă în iulie 2026. Lyla Fenomenul este legat și de „little-treat culture”, conceptul micilor recompense adoptat ca mecanism de adaptare într-o perioadă economică dificilă.
Costul real din spatele imaginii
Dincolo de estetica de moment, cifrele arată o realitate mult mai gravă. Organizația Mondială a Sănătății avertizează că tutunul cauzează anual peste 7 milioane de decese, la care se adaugă peste 1,6 milioane de decese în rândul nefumătorilor expuși la fumul pasiv. Datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA indică faptul că speranța de viață a fumătorilor este cu aproximativ 10 ani mai mică decât a nefumătorilor.
Nici ideea fumatului ocazional nu oferă protecție. Conform acelorași date, fumătorii sociali pot înregistra valori ale tensiunii arteriale și colesterolului similare cu cele ale fumătorilor regulați. România se află printre țările fruntașe din Uniunea Europeană la numărul de fumători activi, cu un procent de 34%, depășită doar de Bulgaria (37%), Grecia (36%) și Croația (35%), în condițiile în care media UE este de 24%. În 2024, prevalența consumului de tutun la populația de peste 15 ani era de circa 30% în țară, peste media de 24% a Regiunii Europene a OMS. Astfel, oricât de relaxată ar părea imaginea, efectele asupra sănătății rămân neschimbate, atât pentru fumător, cât și pentru cei din jur.
