Adaugă Fashion Style ca sursă preferată în Google
Familiile și apropiații care încearcă să înțeleagă prin ce trece un tânăr se lovesc adesea de aceeași confuzie: anxietatea și depresia pot coexista, dar nu înseamnă același lucru. Psihologul Radu Leca a explicat diferențele dintre ele, potrivit Ziare.com.
Cazul Victoriei Ionescu, actriță și fiica fostului parlamentar Cazimir Ionescu, a readus în discuție starea emoțională a tinerilor din România. Familia a comunicat public că aceasta era în depresie și că a lăsat un bilet de adio.
O revenire care arată bine la suprafață poate fi citită greșit. Radu Leca descrie anxietatea drept o teamă exagerată și persistentă față de viitor, însoțită de palpitații, transpirații, tremurături și agitație interioară.
Despre depresie, psihologul spune că presupune tristețe profundă, pierderea sensului și a plăcerii de a trăi, senzație de gol și epuizare emoțională. Cele două stări se pot întrepătrunde frecvent, iar tratamentele se suprapun parțial, fără să fie identice.
„Depresia și anxietatea sunt adesea confundate sau coexistă, însă au trăsături distincte. Anxietatea este, în esență, o teamă exagerată și persistentă față de viitor, de tipul ‘ce se va întâmpla?’, ‘ceva rău e pe cale să se petreacă?’, însoțită de simptome fizice precum palpitații, transpirații, tremurături și o stare de agitație interioară.
Depresia, pe de altă parte, este o tristețe profundă, o pierdere a sensului și a plăcerii de a trăi, o senzație de gol și de epuizare emoțională, unde viitorul nu mai pare amenințător, ci pur și simplu absent sau lipsit de valoare. Dacă anxietatea te face să fugi, depresia te face să nu mai vrei să te miști deloc. În practică, cele două se întrepătrund frecvent: anxietatea cronică poate duce la epuizare și depresie, iar depresia poate fi însoțită de anxietate. Tratamentele se suprapun parțial, dar abordarea terapeutică diferă în nuanțe.”
Radu Leca a declarat pentru Ziare.com că, în cazul anxietății, sunt indicate tehnici de expunere și gestionare a fricii. Pentru depresie, spune el, este nevoie, pe lângă acestea, și de reconstrucția sensului și a energiei vitale.
Schimbările persistente merită observate atent
Printre semnalele menționate de psiholog se numără retragerea socială progresivă, schimbările bruște de dispoziție și exprimarea unui sentiment de gol interior.
- retragerea socială progresivă și schimbările bruște de dispoziție
- exprimarea unui sentiment de gol interior și pierderea interesului pentru pasiunile de dinainte
- tulburări de somn sau apetit și o liniște neașteptată după o perioadă de agitație emoțională
„Orice schimbare care persistă merită o conversație blândă”, a spus Radu Leca pentru Ziare.com. Importantă este persistența acestor semne, nu un episod izolat sau o zi mai proastă.
O revenire aparentă nu înseamnă neapărat că suferința a trecut
Psihologul leagă cazul Victoriei Ionescu de o suferință emoțională profundă, dar această interpretare îi aparține. El avertizează că depresia nu arată întotdeauna la fel și că o ameliorare aparentă poate induce în eroare.
„În cazul Victoriei Ionescu, depresia declarată, însoțită de un bilet de adio, sugerează o suferință profundă în care durerea emoțională a devenit insuportabilă, iar speranța acel fir subțire care ține oamenii ancorați s-a rupt, cel puțin pentru o clipă fatală. Depresia nu arată întotdeauna la fel și că o îmbunătățire aparentă un casting obținut, un zâmbet, o revenire aparentă la normal nu înseamnă neapărat că lupta interioară s-a încheiat. Victoria ne amintește că tinerii pot părea funcționali în exterior, în timp ce în interior duc o bătălie grea”
Declarația îi aparține lui Radu Leca, într-o declarație pentru Ziare.com. Ea nu stabilește o explicație medicală definitivă pentru cazul Victoriei Ionescu.
