Ce este ceața cerebrală și cum se simte
Sarcinile care înainte durau zece minute se întind acum pe o oră întreagă. Listele de lucruri de făcut se pierd undeva pe drum, iar senzația că nu mai poți jongla cu toate responsabilitățile devine copleșitoare. Delia Lewis, specialistă în marketing, descrie exact acest sentiment: „De obicei, pot jongla cu toate mingile în aer. Dar apoi îmi ziceam, Ce voiați să fac?’”. Dacă te regăsești în această descriere, dacă te simți mai lentă, mai împrăștiată și fără claritatea de altădată, nu e doar o simplă oboseală.
Acest ansamblu de simptome, cunoscut ca ceață cerebrală, afectează adulți de toate vârstele. Neuropsihologul Jessica Caldwell de la Wisconsin Alzheimer’s Institute confirmă că stresul este un declanșator cunoscut. În cuvintele ei, „Creierul dumneavoastră se chinuie, dar nu funcționează la capacitate maximă”. Consecințele sunt practice: multitaskingul devine dificil, iar prezența ta la muncă sau în conversații are de suferit. Lila Jones, coordonator de wellness, a explicat că atunci când simptomele se accentuează, condusul devine mai stresant, iar creierul ei se simte „ca și cum ar fi blocat în melasă”.
Principalii factori care contribuie la ceața cerebrală
Stresul cronic. Când stresul este constant, creierul rămâne blocat în modul de autoprotecție, iar hipocampul, zona responsabilă de memorie și concentrare, se poate epuiza. Jessica Caldwell explică faptul că, în mod normal, creierul are o buclă de feedback care oprește eliberarea hormonilor de stres odată ce amenințarea a trecut. În condiții de stres cronic, acest mecanism nu mai funcționează optim.
Lipsa somnului. Un somn profund și odihnitor este esențial pentru funcționarea creierului. În timpul acestuia, creierul curăță amiloidul, o substanță asociată cu boala Alzheimer. Totodată, somnul este momentul în care informațiile noi sunt procesate și consolidate. „Somnul este, de asemenea, momentul în care creierul revizuiește informațiile noi și le consolidează, ajutându-vă să formați o memorie pe termen lung mai stabilă”, precizează Caldwell.
Schimbările hormonale. Ceața cerebrală este un simptom major al menopauzei, adesea trecut cu vederea. Neurologul Gayatri Devi de la Park Avenue Neurology din New York menționează că unele paciente au fost diagnosticate greșit cu demență, când de fapt sufereau de efectele perimenopauzei. Scăderea nivelului de estrogen afectează receptorii din hipocamp, forțând creierul să se adapteze. Devi descrie acești receptori ca pe „niște mici locuri de andocare pentru estrogen”. Este o perioadă de tranziție, în care, după cum spune Jessica Caldwell, „creierul dumneavoastră își dă seama cum să funcționeze fără la fel de mult estrogen cu cât este obișnuit”.
Alți factori declanșatori. Ceața cerebrală este și un simptom recunoscut al COVID-ului lung. Conform medicului Gayatri Devi, infecțiile care afectează sistemul respirator superior pot duce la afectare mentală din cauza fluxului redus de oxigen către creier și a febrei. Subiectul a devenit mai vizibil după pandemie, când mai multe persoane au început să recunoască acest tip de încetinire mentală, după cum relatează Lyla. Anumite medicamente, inclusiv cele pentru migrene, anticonvulsivantele sau unele produse pentru somn și alergii, pot provoca, de asemenea, ceață cerebrală. Efectul poate fi accentuat de consumul de alcool, chiar și în cantități mici.
Cum să acționezi când simți că mintea nu mai este limpede
Primul pas este să nu ignori semnele. Dacă sarcinile simple se prelungesc, dacă uiți frecvent ce ai de făcut sau multitaskingul a devenit o provocare, e timpul să analizezi situația. Uită-te la cei trei piloni menționați de specialiști: stresul cronic, calitatea somnului și schimbările hormonale. Dacă treci printr-o perioadă de presiune constantă, ai nopți agitate sau te afli în perimenopauză, ai deja câteva piste clare.
Jessica Caldwell recomandă să identifici exact ce anume îți crește anxietatea și să vezi ce poți elimina sau gestiona diferit. Dacă ai schimbat recent medicația, discută cu medicul despre simptomele apărute. Cel mai important este să fii proactivă și să nu accepți ceața cerebrală ca pe o nouă normalitate. „Este foarte important să nu spui doar: Oh, ei bine, sunt puțin confuz astăzi, mâine va fi mai bine … Este important să faci ceva proactiv”.
