Gazele după masă nu înseamnă automat că ai mâncat greșit. Ele apar în mod natural în timpul digestiei, când bacteriile intestinale benefice fermentează carbohidrații nedigerați care ajung în colon. Lavanya Kethamukkala, nutriționist dietetician înregistrat și fondator al Nourishing Expert, explică mecanismul clar: „Gazele reprezintă o parte normală a digestiei. Pe măsură ce bacteriile intestinale benefice fermentează carbohidrații nedigerați în colon, acestea produc în mod natural gaze precum hidrogenul, metanul și dioxidul de carbon.”
Balonarea și disconfortul digestiv îi fac pe mulți să scoată rapid din alimentație leguminoasele sau lactatele. Problema este că astfel pot dispărea din meniu și surse importante de nutrienți. Fasolea este principalul aliment asociat gazelor, iar explicația ține de conținutul ei de oligozaharide, carbohidrați fermentați de bacteriile intestinale. Kethamukkala spune: „Fasolea este probabil cel mai comun vinovat, deoarece oligozaharidele sale sunt fermentate de bacteriile intestinale, producând gaze.”
În același timp, specialiștii nu recomandă eliminarea fasolei din dietă. Ea este considerată una dintre cele mai sănătoase surse de fibre și proteine vegetale. Kethamukkala rezumă acest lucru astfel: „Sunt printre cele mai sănătoase surse de fibre și proteine vegetale.” Potrivit Lyla, abordarea recomandată este una mai blândă: porții mici la început, crescute treptat până la un consum zilnic, pentru a permite microbiomului intestinal să se adapteze în timp. Cantitatea exactă de la care să începi și perioada medie de adaptare nu sunt precizate.
Fasolea și lactatele sunt indicate ca principalele două cauze ale gazelor, însă mecanismul nu este același. În cazul fasolei, cheia este adaptarea treptată. În cazul lactatelor, disconfortul poate avea legătură cu scăderea producției de lactază odată cu vârsta. Aproximativ 30 de milioane de adulți americani nu produc lactază, potrivit datelor de la National Library of Medicine. Rudolph Bedford, medic gastroenterolog la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, California, explică: „Mulți dintre noi devin intoleranți la lactoză pe măsură ce înaintăm în vârstă, deoarece nu mai producem lactază.”
Un pas util este să nu pui toate alimentele în aceeași categorie și să urmărești ce se întâmplă după fiecare masă. Medicii recomandă monitorizarea meselor și a simptomelor pentru a identifica alimentul care provoacă disconfortul și pentru a ajusta dieta personalizat. În practică, asta înseamnă porții mici de fasole, crescute treptat în timp, și o observație atentă a reacțiilor digestive, astfel încât să fie mai clar dacă problema vine de la leguminoase sau de la lactate.
