Când vine vorba despre fertilitate, mulți se gândesc mai întâi la somn, alimentație, alcool sau fumat. Un studiu recent realizat în Spania pune însă accentul și pe un alt element important: locul în care trăiești. Cercetarea a identificat diferențe regionale semnificative în calitatea spermei, chiar dacă obiceiurile de viață ale participanților au fost foarte asemănătoare.
Între iunie 2024 și decembrie 2025, studiul prospectiv multicentric a inclus 386 de bărbați care au făcut evaluări ale fertilității în șapte centre de reproducere asistată din Spania. Cea mai bună calitate generală a spermei a fost observată în nordul țării, unde numărul mediu total de spermatozoizi mobili a fost de 94,35 milioane, comparativ cu 50,11 milioane în Spania centrală. Tot în nord a fost raportată și cea mai mare concentrație medie de spermatozoizi, de 80,96 milioane/ml, împreună cu o motilitate superioară, de 44,79%.
Rezultatele au rămas relevante și după ajustările statistice. Autorii au arătat că, după ajustarea pentru toți factorii de stil de viață și sociodemografici măsurați, doar locația geografică și durata abstinenței au rămas asociate independent cu parametrii spermei. Cu alte cuvinte, diferențele dintre regiuni nu au dispărut atunci când cercetătorii au comparat stilul de viață al participanților. Potrivit Lyla, profesorul Rocío Núñez-Calonge, autorul principal, a explicat la a 42-a reuniune anuală a ESHRE de ce concluzia a atras atenția echipei. „Ceea ce a fost cel mai remarcabil pentru noi a fost că parametrii superiori ai calității spermei au fost găsiți în mod constant în nordul Spaniei. În același timp, am fost surprinși să descoperim că obiceiurile stilului de viață erau foarte similare în toate zonele geografice studiate.”
Diferențele se văd clar și la motilitate. Motilitatea redusă a spermatozoizilor a afectat 23,9% dintre bărbații din nord, față de 55,4% în sudul Spaniei și 53,4% în Spania centrală. Asta înseamnă că în sud și în centru proporția a fost de peste două ori mai mare decât în nord.
Cercetătorii nu spun că au demonstrat definitiv cauza acestor variații, dar indică o direcție clară pentru studiile viitoare. Ipoteza principală este legată de expunerea diferită la mediu, mai ales la poluare și la alți contaminanți existenți în anumite zone. Profesorul Rocío Núñez-Calonge a formulat această ipoteză direct: „Dacă, pe baza rezultatelor acestui studiu, excludem obiceiurile stilului de viață masculin ca explicație pentru diferențele geografice observate în calitatea spermei, pare probabil ca aceste variații să fie în schimb legate de diferențe în expunerea la mediu, cum ar fi nivelurile de poluare sau alți contaminanți de mediu prezenți în acele zone.”
Studiul menționează printre factorii suspectați poluarea, substanțele chimice industriale și compușii derivați din plastic. De asemenea, autorii atrag atenția că poluarea aerului, foarte prezentă în multe medii urbane, merită analizată suplimentar pentru posibilele efecte asupra fertilității masculine.
Mesajul cercetării nu este că stilul de viață sănătos nu mai contează, ci că fertilitatea are o componentă mai complexă decât se credea adesea. Profesorul Karen Sermon, fost președinte imediat al ESHRE, a subliniat și dimensiunea publică a problemei: „Deși este bine stabilit că un stil de viață sănătos are un efect pozitiv asupra calității spermei, efectul factorilor de mediu care sunt dincolo de controlul individului sunt clare și trebuie abordate la nivel societal și politic. Există o responsabilitate clară pentru organismele de reglementare naționale și UE în această chestiune.”
Studiul a fost prezentat la cea de-a 42-a reuniune anuală a Societății Europene de Reproducere Umană și Embriologie și publicat în Human Reproduction, în 2026. Cercetătorii cer studii mai ample și mai bine structurate, dar și politici de sănătate publică mai ferme pentru reducerea expunerii la poluanți, substanțe chimice industriale și compuși derivați din plastic.
