Măștile LED au devenit tot mai vizibile pe Instagram și TikTok, însă medicii dermatologi spun că entuziasmul din jurul lor trebuie privit cu măsură. Aceste dispozitive pot avea efecte benefice pentru ten, dar rezultatele obținute acasă sunt mai blânde decât cele din clinică. În plus, o alegere nepotrivită poate însemna o investiție mare într-un produs care oferă prea puțin.
Asta înseamnă că o mască devenită virală nu garantează, după doar câteva folosiri, un ten mai ferm sau mai curat. Primele semne apar după aproximativ 6-8 săptămâni de utilizare constantă, iar efectele vizibile se văd după câteva luni, nu după un simplu test de weekend. Folosirea rară reduce semnificativ beneficiile, la fel cum se întâmplă și cu mersul la sală o dată pe lună.
Popularitatea acestor produse nu a apărut întâmplător. Măștile cu lumină LED au fost promovate intens pe social media de Victoria Beckham, Jessica Alba, Kim Kardashian, Kendall Jenner, Chrissy Teigen și Kate Hudson. Charlize Theron a spus într-un interviu pentru emisiunea „Will Woody” că masca cu lumină roșie a fost produsul care a făcut-o să observe o diferență mai clară decât alte loțiuni sau creme folosite în ultimii doi ani. Tehnologia, însă, nu provine din zona de beauty. A fost dezvoltată inițial pentru cercetare medicală și spațială, existând observații terapeutice încă din secolul trecut, iar NASA a explorat-o în anii ’90 pentru regenerarea țesuturilor și vindecarea rănilor.
Dr. Michela Gingirov, medic dermatolog în cadrul clinicilor Cronos Med, explică faptul că LED-ul funcționează prin fotobiomodulare, adică este „un termen care descrie modul în care lumina interacționează cu celulele noastre pentru a le stimula funcțiile naturale”. Potrivit Lyla, unul dintre cele mai importante criterii atunci când analizați un astfel de produs este lungimea de undă, menționată clar în nanometri. Lumina albastră, la 405-420 nanometri, acționează la suprafață și țintește bacteriile implicate în acnee. Lumina roșie, la 630-660 nanometri, ajunge în derm și susține stimularea colagenului. Lumina near-infrared, la 810-880 nanometri, pătrunde mai profund și este folosită pentru regenerare și vindecarea țesuturilor.
Medicul subliniază că galbenul și verdele nu au același nivel de susținere științifică. „Lumina galbenă și cea verde au dovezi științifice limitate în dermatologie, datele sunt inconsistente și nu permit recomandări ferme. În prezent, utilizarea lor rămâne secundară comparativ cu lumina albastră, roșie sau near-infrared. Dacă un dispozitiv nu specifică exact acești nanometri, nu aș avea încredere în eficiența lui. Este primul lucru pe care ar trebui să-l verificăm pe etichetă”, spune Dr. Michela Gingirov.
La fel de importante sunt și certificările. Dermatologul avertizează că există numeroase replici ineficiente pe piață, iar un dispozitiv foarte ieftin, fără certificări medicale clare și fără lungimi de undă menționate, poate fi doar „o jucărie cu becuri colorate”. În cel mai bun caz, nu face mare lucru. În cel mai rău, poate supraîncălzi pielea fără să ofere beneficiile promise.
În ceea ce privește rezultatele, măștile pentru acasă, inclusiv cele de la Omnilux, Current-Body, Dr. Dennis Gross sau Therabody, funcționează la energii mult mai mici decât aparatele folosite în clinică. „În clinică folosim dispozitive medicale cu o putere mult mai mare și o uniformitate superioară a luminii, care livrează o doză controlată și precisă de energie. Măștile pentru acasă sunt proiectate, în primul rând, pentru siguranță, ceea ce înseamnă că lucrează la energii mult mai mici. Rezultatele vor apărea, dar vor fi considerabil mai subtile și vor necesita mult mai mult timp și perseverență”
Realist, vă puteți aștepta la un ten cu aspect mai odihnit, la reducerea eritemului, vindecarea mai rapidă a unor imperfecțiuni, mici îmbunătățiri de textură și acel glow dorit de multe persoane. În schimb, promisiunile legate de lifting sau de estomparea ridurilor profunde nu au, în acest moment, susținere științifică solidă. Pentru acneea ușoară sau moderată, lumina albastră poate ajuta, mai ales dacă pielea nu tolerează tratamentele agresive. În acneea severă, hormonală sau nodulo-chistică, medicul spune că nu este suficientă și că este nevoie de o strategie medicală mai complexă.
Există și riscuri dacă masca este folosită excesiv. „Există o tentație mare de a crede că, dacă 10 minute fac bine, 30 de minute vor face minuni. Odată atins acel prag, beneficiile se opresc, iar riscurile încep să apară. Utilizarea excesivă poate genera stres oxidativ, ducând, paradoxal, la iritații, înroșire persistentă sau chiar la accentuarea petelor pigmentare. Succesul terapiei LED depinde atât de tehnologie, cât și de disciplina și respectarea timpului recomandat”
Prudența este necesară și pentru persoanele cu afecțiuni fotosensibilizante sau care urmează tratamente ce cresc sensibilitatea la lumină. Același avertisment este valabil în melasma activă, unde căldura sau lumina pot agrava petele. În sarcină, deși nu sunt menționate dovezi de risc, lipsesc studiile clinice aprofundate, motiv pentru care recomandarea generală este amânarea terapiei din precauție. Dr. Michela Gingirov compară ingredientele active precum retinoizii, antioxidanții și protecția solară cu „garderoba esențială”, iar masca LED cu „un accesoriu de lux”.
