Suedia a anunțat că vrea să interzică, de la 1 ianuarie 2028, substanțele PFAS dintr-o gamă largă de produse de consum, înaintea unei viitoare legislații a Uniunii Europene. Până acum, răspunsul european la PFAS s-a văzut mai ales în reguli pentru apa potabilă, însă decizia mută intervenția spre sursa problemei.
Interdicția planificată va viza în Suedia haine, încălțăminte, agenți de impermeabilizare, articole de bucătărie, cosmetice și ceară pentru schiuri. Sunt chiar categoriile de produse folosite zilnic în care PFAS au fost utilizate pentru proprietăți precum respingerea apei sau a grăsimii.
PFAS, adică substanțele per- și polifluoroalchilice, formează un grup de peste 10.000 de chimicale sintetice care persistă mii de ani în natură. Riscurile asociate includ anumite tipuri de cancer, fertilitate redusă și perturbări ale sistemului imunitar. Problema nu privește doar fabrici sau depozite industriale, ci și produse care ajung în locuințe și intră în contact cu pielea, hrana sau apa.
Romina Pourmokhtari, ministrul Climei și Mediului din Suedia, a prezentat măsura drept o schimbare de priorități în protejarea sănătății publice. „Aceasta este o victorie majoră pentru sănătatea umană și pentru mediul înconjurător din Suedia. PFAS nu ar trebui să se găsească în haine, cosmetice, ustensile de bucătărie și alte produse de zi cu zi atunci când există alternative funcționale.”
Suedia vine după alte state europene care au făcut deja pași similari. Danemarca a interzis PFAS în ambalajele alimentare de hârtie în iulie 2020 și va extinde interdicția la haine și încălțăminte în iulie 2026. Franța a adoptat o interdicție asemănătoare care va intra în vigoare în 2026 pentru produsele unde există alternative. Potrivit Jurnalul Național, Suedia intră astfel în același front al interdicțiilor naționale, dar cu o dată clară, 1 ianuarie 2028, și cu o listă de produse de consum deja anunțată.
La nivelul Uniunii Europene, se estimează că 12,5 milioane de persoane trăiesc în comunități cu apă potabilă contaminată cu PFAS. Acesta este unul dintre motivele pentru care interdicțiile naționale depășesc granițele unui singur stat și cresc presiunea asupra Comisiei Europene și agențiilor europene să decidă mai repede asupra utilizării acestor substanțe în piața comună.
În ianuarie au intrat în vigoare în UE norme mai stricte privind prezența PFAS în apa potabilă. Critica adusă acestor reguli este că tratează contaminarea ajunsă deja în apă, nu utilizarea și eliberarea PFAS în mediu. Decizia Suediei țintește tocmai folosirea acestor substanțe în produse de zi cu zi.
Sian Sutherland, co-fondatoare a grupului de campanie anti-plastic A Plastic Planet, a legat subiectul de expunerea zilnică și de categoriile vulnerabile. „PFAS nu rămân blocate în interiorul produselor. Ele evadează în casele noastre, în mâncarea și apa noastră și în corpurile noastre. Cea mai mare îngrijorare este pentru cei mai vulnerabili la poluarea chimică, femeile însărcinate și bebelușii în primele 1.000 de zile de viață, când expunerea poate avea consecințe pe viață care se propagă peste generații.”
Pentru industrie, efectul imediat este presiunea de a înlocui PFAS în segmentele în care aceste substanțe au fost folosite. Pentru consumatori și pentru mediu, obiectivul este reducerea expunerii la o clasă de chimicale omniprezente și persistente.
Romina Pourmokhtari a spus că Suedia nu vrea să aștepte ritmul lent al adoptării regulilor europene și că ridică intervenția la nivel național. „Suedia nu intenționează să aștepte în timp ce substanțele chimice perene continuă să se răspândească în casele noastre, în natură și în corpurile noastre. Cu o interdicție națională și un plan de acțiune cuprinzător, ridicăm semnificativ nivelul de ambiție și oferim autorităților instrumente mai bune atât pentru a preveni poluarea nouă, cât și pentru a o gestiona pe cea care deja există.”
La nivel european, Agenția Europeană pentru Produse Chimice urmează să publice până la finalul acestui an un al doilea aviz privind impactul socio-economic al măsurilor anti-PFAS. Comisia Europeană este așteptată să prezinte o propunere legislativă la nivelul UE în 2027.
