Cremele, rujurile și scruburile nu dispar imediat de pe raft cu formule fără microplastice, chiar dacă Uniunea Europeană a schimbat regulile. Explicația ține de perioadele de tranziție prevăzute de legislație și de faptul că stocurile deja existente pot fi vândute în continuare. În 2023, Regulamentul Comisiei (UE) 2023/2055 a introdus restricții pentru microplasticele adăugate intenționat în cosmetice, fertilizatori și detergenți.
Pentru consumatoare, esențial este calendarul stabilit de noile reguli. Produsele de îngrijire personală care se clătesc trebuie eliminate de pe piață până la 16 octombrie 2027, cosmeticele de tip leave-on până la 16 octombrie 2029, iar produsele de machiaj până la 16 octombrie 2035. Asta înseamnă că un produs cumpărat acum poate fi perfect legal și, totodată, să conțină microplastice.
Aceste particule pot apărea atât în produse care se clătesc, cum sunt scruburile faciale, cât și în formule care rămân pe piele, precum cremele hidratante sau rujurile. Ele sunt folosite pentru efecte de netezire și sclipire, adică pentru acele texturi și finisaje promovate frecvent ca avantaje. Hélène Duguy, avocat de mediu pentru organizația neguvernamentală ClientEarth, a explicat: „Restricția propune mai multe perioade de tranziție, în funcție de tipul de cosmetice despre care vorbim.” Ea a mai spus că „Companiile vor putea încă să utilizeze stocurile rămase pe care le au, așa că microplasticele vor fi prezente pentru o vreme.”
Potrivit informațiilor citate de Lyla, aceste perioade de tranziție vizează plasarea produselor noi pe piață și le permit companiilor să folosească stocurile existente. Pentru cumpărătoare, efectul imediat este clar: o perioadă vor sta alături pe raft produse cu formule vechi și produse reformulate. De aceea, existența unei legi noi nu înseamnă automat că toate cosmeticele din magazine au fost deja schimbate.
Pe termen mai lung, modificarea ingredientelor ar putea pune presiune pe producători, într-un sector care oricum se extinde rapid. Piața globală a produselor de înfrumusețare este estimată să ajungă la 590 de miliarde de dolari, adică 516 miliarde de euro, până în 2030. Despre prețuri, datele publicate până acum nu oferă sume sau procente, însă este cunoscut faptul că există un impact financiar potențial asupra producătorilor de cosmetice.
Există totuși și alternative la microplastice. Sunt menționate opțiuni bio-bazate, inclusiv polimeri derivați din componente vegetale necomestibile, cum sunt cojile de orez. Iseult Lynch, chimistă de mediu și profesoară la Universitatea din Birmingham, a explicat: „Provocarea cu materialele plastice constă în mare măsură în aditivii din ele, deci lucrurile care sunt adăugate la aceste materiale plastice pentru a le face modelabile, utilizabile.”
Dincolo de trusa de machiaj, miza este mai mare. Interdicția a venit după ani de dezbateri și studii despre impactul microplasticelor asupra ecosistemelor acvatice și, posibil, asupra organismelor umane. Hélène Duguy a numit această legislație „cea mai amplă restricție pe care am avut-o în Europa privind substanțele chimice, deoarece vizează un grup imens de polimeri, ceea ce este o premieră.” Ea a mai spus și că „ Microplasticele au fost primul caz de test pentru alte substanțe chimice care sunt la fel de persistente și care trebuie tratate ca un grup, deoarece, evident, nu ar funcționa să ne ocupăm de polimer cu polimer.” Discuția este legată și de viitoarea interdicție a substanțelor PFAS, descrise ca peste 10.000 de substanțe chimice create de om.
Până când rafturile se vor curăța complet, merită urmărite cu mai multă atenție categoriile cele mai expuse acum: scruburi faciale, creme hidratante și rujuri. Acestea intră direct în calendarul care merge de la 16 octombrie 2027 la 16 octombrie 2035.
