Piața muncii se transformă radical, iar tinerii dictează noile reguli. Peste 2 milioane de europeni cu vârste între 20 și 29 de ani au renunțat la joburile clasice și au ales antreprenoriatul în 2025, iar România se află surprinzător în topul clasamentului continental. Această cifră reprezintă 7,9% din totalul persoanelor active cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani.
De la corporație la propriul micro-business
V-ați gândit vreodată cât de mult a schimbat tehnologia modul în care ne raportăm la o carieră? Digitalizarea și accesul facil la platforme online le permit tinerilor să își lanseze mult mai rapid propriile afaceri sau servicii. Pentru noua generație din Uniunea Europeană, munca nu mai este definită exclusiv de un program fix sau de un angajator tradițional. Tot mai mulți aleg proiecte de freelancing, micro-business-uri sau alte activități independente.
Să fim serioși, nu e vorba doar de dorința de independență și creativitate. Instabilitatea de pe piața muncii și dificultatea de a găsi un job cu venituri stabile îi determină pe mulți să își creeze singuri locurile de muncă.
România urcă pe podiumul european
Pe primele locuri în clasamentul european se află Slovacia, cu cea mai mare pondere a tinerilor antreprenori din Uniunea Europeană, atingând un nivel de 12,2%. Este urmată îndeaproape de Malta cu 10,5% și de România, care înregistrează un procent solid de 10,3%. Topul este completat de state precum Cehia, Olanda sau Franța.
La capătul clasamentului se regăsesc Irlanda cu doar 5,1%, Bulgaria cu 5,3% și Spania cu 5,9%, acestea având cele mai scăzute procente. Potrivit Financiarul, România se situează astfel printre țările cu o pondere ridicată a tinerilor care aleg să lucreze pe cont propriu, depășind cu mult media europeană. Până la urmă, când taxarea muncii standard rămâne ridicată, un tânăr programator din Cluj sau un specialist în marketing din București va prefera adesea flexibilitatea fiscală a unui PFA în detrimentul unui contract de muncă.
Paradoxul pieței muncii locale
Și totuși, dincolo de cifrele care ne plasează în top, realitatea este mult mai nuanțată. Rata de ocupare a locurilor de muncă în rândul tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani din Uniunea Europeană a ajuns în 2025 la 65,6%, marcând o creștere de 6,3 puncte procentuale față de nivelul din 2015.
Cifrele conturează o nouă realitate economică.
În acest clasament, cei mai mulți tineri angajați se află în Olanda, cu un procent uriaș de 84,0%, urmată de Malta cu 82,1% și Germania cu 77,0%. Numai că lucrurile stau complet diferit în sudul și estul continentului. La polul opus, cele mai scăzute niveluri se observă în Italia cu 47,6%, România cu 52,0% și Bulgaria cu 52,7%, unde puțin peste jumătate dintre tineri sunt activi pe piața muncii.
O schimbare de direcție asumată
Dar această mutație a forței de muncă tinere dinspre zona corporativă către antreprenoriat nu se întâmplă într-un vid. Alegerea de a deveni propriul șef vine la pachet cu riscuri pe care generațiile anterioare le evitau, căutând siguranța unui loc de muncă stabil.
Pe bune, cine ar fi crezut acum un deceniu că un tânăr proaspăt ieșit de pe băncile facultății va gestiona clienți internaționali direct de pe laptopul personal (un fenomen accelerat masiv de pandemie)? Această fragmentare a pieței obligă marile companii să își regândească ofertele de angajare. În țările unde ponderea tinerilor antreprenori este mare, iar rata generală de ocupare rămâne modestă, presiunea pe sistemele de pensii și asigurări sociale va crește exponențial dacă acest bazin de resursă umană nu găsește un echilibru pe termen lung.
